Etimologia cuvântului „Danemarca“

Mă tot întreb care este originea denumirii acestei ţări, Danemarca - Danmark în daneză.
Eram la un curs de limba daneză, la Studieskolen. Acolo ni s-a spus următoarea poveste: un bărbat pe nume Dan venit din Suedia a ajuns pe un teritoriu necunoscut. El a observat că acolo sunt numai câmpii, fără munţi, fără dealuri. Atunci el a denumit acel teritoriu „Danmark“ - Dan este numele său (nume propriu) iar „mark“ în daneză înseamnă câmpie, câmp. Rezultă că Danemarca înseamnă „câmpia lui Dan“. În esenţă locuitorii Danemarcei au venit din Suedia.
Eu nu cred o asemenea poveste. Adevărul cred că este altul.

În timpurile moderne s-a spus că Dacia de unde venise vikingul Rollo în Franţa ar fi fost Danemarca. Însă Danemarca e cuvânt ce rezultă prin aglutinarea expresiei 'Dane Marc', ori 'teritoriul în organizare de marcă al danezilor'. Cărturarul rege Alfred cel Mare, – care a tradus el însuşi pe englezeşte, în anglo-saxona vremii, faimoasa ‘Regula Pastoralis’ compusă de papa Grigore cel Mare –, atunci când ne dă o descriere a Europei nordice notează aria daneză în cuvintele "Dene Mearc". Abia după 75 de ani apare înscris numele Danemarca pe mormântul mamei lui Harald Blåtand. (De aici).