Cultura mâncărurilor daneze

Căminul este extrem de important pentru danezi. Aceştia investesc foarte mult în locuinţe bune şi spaţioase şi de regulă servesc marea majoritate a meselor acasă.

Există trei mese principale în Danemarca: micul dejun şi cina, care sunt luate de obicei acasă, şi prânzul, care se serveşte, din motive practice , în altă parte şi constă de cele mai multe ori dintr-un pachet adus de acasă.

Micul Dejun
Dimineaţa majoritatea adulţilor servesc ceai sau cafea cu pâine de secară sau pâine albă, cu brânză sau gem. Copiii şi tinerii în general mănâncă cereale ca: fulgi de porumb, musli sau terci de ovăz cu lapte sau iaurt.

Un lucru specific Danemarcei în ceea ce priveşte micul dejun este miezul de pâine cu lapte gras (ymerdrys), un amestec între pâine prăjită de secară şi zahăr brun. Øllebrød, un fel de mâncare făcut din pâine de secară, zahăr şi bere fără alcool, a fost parte integrantă a micului dejun încă din evul mediu, dar acum nu mai este chiar atât de popular ca pe vremuri.

Duminica, mulţi danezi mănâncă chifle prospete cu brânză sau gem şi wienerbrød (un sortiment danez de patiserie). Produsele daneze de patiserie sunt faimoase în întreaga lume şi constau în prăjiturele de dimensiuni mici, umplute cu cremă sau cu un amestec obţinut din unt, zahăr şi scorţişoară. Prăjiturelele sunt făcute din aluat de pâine, aşezat pe straturi unse cu unt, astfel încât produsul final devine extrem de pufos. Lângă aceste prăjiturele, mulţi danezi servesc suc de fructe şi câteodată chiar şi un pahar de Gammel Dansk sau un alt schnapps.

Prânzul
În timp ce micul dejun şi cina se servesc acasă, majoritatea danezilor iau prânzul în altă parte. De obicei, prânzul constă în sandwichuri (smørrebrød – cunoscut încă din anii 1880): felii de pâine de secară unse cu unt şi acoperite, de exemplu, cu diverse feluri de cârnaţi, ou fiert tăiat felii sau pate de ficat (un amestec de ficat de porc mărunţit şi untură, care are o consistenţă potrivită pentru ungere).

Prânzul clasic include pâine de secară unsă cu unt, cu salată de hering murat, hering afumat, somon afumat, ţipar afumat, cu omletă de ou, carne de vită cu murături şi hrean, limbă cu maioneză vegetală, carne prăjită de porc cu mere şi prune sau brânză cu carne în aspic şi rom.
Acest tip de sandwich este servit atât la restaurant cât şi la diverse magazine de specialitate din oraşele mari.

Bufetul cu mâncăruri reci
Bufetul cu mâncăruri reci este un alt fenomen specific danez care a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea. Acesta este un bufet care se desfăşoară pe diferite etape. Invitaţilor li se serveşte mai întâi peşte, de exemplu hering murat, hering prăjit în oţet, somon afumat, file de peşte cu sos remoulade, creveţi şi alte tipuri de crustacee.

La următorul fel se servesc feluri reci de mâncare, ca de exemplu cîrnaţi, file afumat de porc, şuncă, friptură de vită şi pate de ficat dar şi cîteva feluri calde de mîncare, ca de exemplu rissoles, care sunt chiftele prăjite, de formă ovală sau medalion de porc . De Crăciun friptura de raţă prăjită şi/sau de porc cu varză roşie, reprezintă de asemenea un fel de mâncare ce nu lipseşte de pe masa niciunui danez.

Apoi sunt servite brânzeturile. Totul vine acompaniat de pâine de secară, pâine albă şi unt. La final se servesc diferite tipuri de budincă şi fructe.

În luna decembrie, danezii participă la diverse prânzuri de Crăciun, în viaţa privată cât şi la locul de muncă unde se organizează petreceri care includ programe artistice şi chiar dans.

Cina
Masa de seară este denumită într-un mod ciudat middag (“miezul zilei”), pentru că se servea la miezul zilei. Majoritatea danezilor se străduiesc să se adune cu toţii acasă în fiecare seară, pentru a servi masa.

Până la jumătatea secolului al 20-lea, se serveau la cină două feluri de mâncare: un prim fel, îl constituia de exemplu, terciul de cereale, ciorba de carne sau supa dulce de fructe, iar felul principal era alcătuit din carne sau peşte, servite întotdeauna alături de cartofi şi sos.

Influenţa americană este evidentă la feluri de mâncare precum bufeturi cu salate, cartofi copţi, grătare, carnea de curcan şi feluri de mâncare din pui, gata preparate. În anii 1980, bucătăria italiană a început să câştige teren cu pizza, paste şi utilizarea excesivă a roşiilor. În anii 1990, mâncarea asiatică a devenit la modă cu toate că nu s-a răspândit niciodată foarte mult.

Danezii consumă în special carne tocată iar carnea pentru prăjit alături de sosul tradiţional şi cartofi, reprezintă şi acum un fel de mâncare extrem de popular.

“Pauza de cafea”
O masă secundară care are o importanţă specială în Danemarca este kaffeborde, un moment unde se serveşte cafea cu chec cu stafide, produse daneze de patiserie, diverse tipuri de prăjituri şi biscuiţi.